Aceste cuvinte din cartea de română care ne doare

 


Apropierea de grindă este contagioasă și provoacă daune la gradul de inteligență, prin reducere la absurd. După ce duduia viceprimar, Ana Maria Dimitriu, a confundat prețul total al unor tractoare, dintr-un anunț din SEAP, cu prețul per bucată, iar întreaga organizație PNL Vrancea i-a ținut isonul ca o turmă de oi (beee, beee), recidivează.

Dornică să-și arate recunoștința față de cel care a promovat-o, duduia s-a împiedicat (nu de grindă) ci de cuvintele din cartea de Română. S-ar fi împiedicat de Dicționarul Explicativ, dar este prea gros, iar lectura o obosește. 

Ca din urna Loteriei Române, din căpșoru-i blond (noroc bun că nuanța părului nu are nici o legătură cu lipsa/prezența inteligenței la persoanele fizice), au fost extrase mai multe cuvinte, ca bilele la 6 din 49 și așezate într-o ordine aleatoare, total lipsită de logică:

„Jertfă și recunoștință sunt cuvintele simbol care exprimă bucuria încheierii unui proiect de reabilitare a Școlii ....”

Din fericitre, chiar dacă prostia nu doare, în ziua de astăzi, datorită rețelelor de socializare, ajunge la o mulțime de cetățeni care, după ce o recunosc, pot astfel să se ferească. 

PNL și-a transformat lipitorii de afișe în agenți secreți. Informațiile despre piloșii de partid angajați, ținute departe de ochii lumii


Consiliul Județean și Direcția de Sănătate Publică țin sub cheie informațiile despre membrii PNL care au fost recompensați cu funcții publice, pentru prestațiile din alegeri. După izbucnirea scandalului de la Apele Române, cu chelnerița angajată pe post de inginer, liberalii și-au schimbat strategia legată de lipitorii de afișe. Nu au renunțat la angajările pe criterii clientalare, dar le-au secretizat.

 

Atribuțiile și calificările lipitorilor de afișe, angajați la stat, după alegeri, sunt ținute la secret de Cătălin Toma, președintele Consiliului Județean și de Cătălin Bunghez, șeful DSP. Acesta din urmă, stomatolog de profesie, este prietenul Anei Maria Dimitriu – viceprimărița municipiului Focșani, promovată de Ion Ștefan – Grindă.

Gurile rele spun că el a ajuns la conducerea DSP datorită relației cu Ana Maria Dimitriu, căreia Grindă nu-i poate refuza nimic, iar nu competențelor sau expertizei manageriale pe care le-ar fi căpătat la cabinetul pe care îl deține în comuna Soveja.

De altfel, chiar și Ana Maria Dimitriu, deși se pretinde specialistă în administrație publică locală își ascunde CV-ul profesional, refuzând să-l publice pe site-ul Primăriei.


Informațiile despre activitatea pe care o prestează activiștii liberali, plasați de partid în instituții publice, plătiți cu salarii consistente, din bani publici, au devenit confidențiale – protejate chipurile de GDPR. Este vorba, însă, despre competențele care îi recomandă pentru ocuparea posturilor, nivelul de studii și atribuțiile pe care le îndeplinesc.

Toate aceste informații, care l-ar ajuta pe contribuabilul ce le plătește salariile – deloc de neglijat – sunt ținute sub cheie. Ca și cum ar fi vorba nu despre funcționari aflați în slujba cetățenilor ci despre spioni, precum James Bond, despre care nimeni nu trebuie să cu noască nimic.


Postacul de pe Facebook, pus să semneze pentru investiții de milioane de euro

După alegerile locale de anul trecut, la conducerea Consiliului Județean Vrancea a ajuns liberalul Cătălin Toma. La scurtă vreme acesta a început să-și plaseze postacii de partid, de pe rețelele de socializare și lipitorii de afișe în posturi publice pe salarii babane. 

Unul dintre aceștia Adrian Crețu, fost purtător de cuvânt la Prefectură, specialist în postări pe Facebook. El a fost desemnat administrator public, cu un salariu mai mult decât consistent. A fost alegerea lui Cătălin Toma.

Adrian Crețu coordonează trei dintre cele mai dificile departamente din Consiliul Județean, care necesită nu doar pregătire de specialitate ci și o expertiză pe măsură, alta decât cea în comunicare pe Facebook, pe care, pot spune cu certitudine, o deține. El se ocupă de coordonarea departamentele tehnice: Patromoniu, Arhitect Șef și Direcția Tehnică.

 CV-ul profesional al lui Adrian Crețu nu a fost urcat pe site-ul Consiliului Județean, deși ar fi fost normal să știe și vrâncenii ce studii, competențe și expertiză îl recomandă să-și pună semnătura pe toate documentele care privesc investiții de milioane de euro, derulate de Consiliul Județean.

De altfel, cu toate că ar trebui să fie ocupat până peste cap cu studierea actelor pe care le semnează, Adrian Crețu își petrece orele de program pe Facebook, făcând ceea ce se pricepe mai bine. Postări pro-PNL, pro-grindă și pro-Cătălin Toma și comentarii acide la adresa celor care nu sunt de acord cu actuala guvernare.

Jucător de fotbal angajat ca expert în achiziții

Un al doilea caz este al profesorului de sport Mircea Lazăr, soțul directoarei adjunct a DSP, Janina Lazăr. Și el lipitor de afișe în campania electorală de anul trecut, după cum o demonstrează fotografiile de pe contul de Facebook, a fost angajat ca expert în achiziții publice.


Profesorul de sport este un distribuitor al mesajelor electorale postate de deputatul Ion Ștefan și de PNL. Mircea Lazăr activează în compartimentul de achiziții publice, ca expert, o poziție care nu are prea multă legătură cu pregătirea sa de profesor de sport. 

Carieră similară cu a chelneriței de la Apele Române


Traseul profesional urmat de fostul fotbalist Mircea Lazăr este similar cu al chelneriței care a ajuns într-o funcție de decizie la Apele Române.

În luna ianuarie, a fost angajat la Primăria Pantelimon, din județul Ilfov, pe un post de inspector clasa 1, grad principal. Pe 21 ianuarie a depus declarațiile de avere și de interese la angajare. A lucrat doar câteva zile, până pe 26 ianuarie 2021, când și-a luat transferul la Consiliul Județean Vrancea.

La vremea respectivă, imediat după transfer, fostul fotbalist a susținut că a devenit funcționar public pentru că a dorit să facă o schimbare în carieră. O schimbare radicală, dat fiind că poziția de expert în achiziții se bazează pe o bună cunoaștere a unei legislații extrem de stufoase, care numără în jur de câteva sute de pagini.

E drept că un certificat de calificare se poate obține după un curs de câteva ore, susținut de o firmă de formare. Nici CV-ul profesional al lui Mircea Lazăr nu figurează pe site-ul Consiliului Județean, iar declarațiile sale de interes și de avere, în care cei interesați ar putea să găsească o urmă a parcursului său profesional sunt secretizate.

Profesor de sport, agent secret


Deși este vorba despre un funcționar public, care îndeplinește atribuții publice în Consiliul Județean, Cătălin Toma l-a transformat pe colegul său de partid în agent secret. Informații precum data angajării, postul pe care activează, atribuțiile, nivelul de studii sau calificarea pentru funcția pe care o ocupă sunt strict secrete.

Într-un răspuns transmis de Consiliul Județean, la o solicitare de informații publice, Consiliul Județean a transmis că aceste informații nu pot fi dezvăluite public deoarece sunt supuse prevederilor GDPR. De altfel, Mircea Lazăr și-a secretizat și declarațiile de avere și interese de pe site-ul CJ Vrancea, tocmai pentru a nu se afla că a venit prin transfer de la Primăria Pantelimon.

Pentru șeful PNL Vrancea, care este și președintele Consiliului Județean, angajarea lui Mircea Lazăr reprezintă doar un experiment. Un experiment pe bani publici.

„Eu nu am nici o implicare în acest transfer. Ştiu doar că am nevoie de oameni pregătiţi la Serviciul Achiziţii, pentru că o să pornim nişte investiţii importante. (…) Cine face față rămâne, cine nu, pleacă”, spunea Cătălin Toma, preşedintele PNL și al Consiliului Judeţean Vrancea, conform Adevărul.

Cât de pregătit poate fi un jucător de fotbal, intrat în sistem de câteva luni, pentru un post care necesită cunoștințe solide de legislație își poate da seama oricine. Poate doar în pasarea responsabilităților de serviciu către alți colegi, competenți, care nu au avut norocul să dețină carnetul de membru PNL și în driblarea procedurilor legale în scopul favorizării firmelor de partid.


Toma a învățat de la Oprișan despre transparență


Pentru a nu face greșeli în privința (in)competenței expertului în achiziții Mircea Lazăr, am solicitat Consiliului Județean, în speță lui Cătălin Toma, răspunsuri la o serie de întrebări clarificatoare:

Când a fost angajat dl. Lazăr Mircea în cadrul Consiliului Județean Vrancea și pe ce post? Ce post ocupă în prezent? Vă rog să precizați dacă postul pe care îl ocupă intră în categoria funcționarilor publici.


Care sunt atribuțiile dlui. Lazăr Mircea, în cadrul Consiliului Județean Vrancea, conform fișei postului?

Ce nivel de studii a absolvit dl. Lazăr Mircea (profesionale, liceale, universitare, post-universitare), conform CV oficial.

Ce calificare are dl. Lazăr Mircea, conform CV oficial? Care a fost ultimul său loc de muncă, înainte de a fi angajat la Consiliul Județean Vrancea, conform CV oficial.

Ce calificare are dl. Lazăr Mircea, pentru postul pe care îl ocupă la Consiliul Județean (studii de specialitate – absolvite cu diploma, cursuri de formare profesională etc.), conform CV oficial?

Vă rog să îmi precizați numele formatorului și data la care dl. Lazăr Mircea a absolvit aceste cursuri de formare, conform diplomei/atestat de absolvire.

„Urmare a adresei dumneavoastră, înregistrată la Consiliul Județean Vrancea (…) prin care, în temeiul Legii nr. 544/2001, solicitați furnizarea unor informații de interes public cu privire la funcționarul public angajat în cadrul Consiliului Județean Vrancea, Mircea Lazăr, vă transmitem că orice persoană are dreptul să beneficieze de accesul liber și neîngrădit la informațiile de interes public așa cum sunt definite (…) «orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice…»

Având în vedere că informațiile pe care le solicitați nu rezultă din activitatea Consiliului Județean Vrancea, acestea fiind informații cu privire la date personale, vă solicităm faptul că cererea dumneavoastră nu poate fi soluționată”, a răspuns Cătălin Toma.

Din perspectiva lui Cătălin Toma, informațiile despre atribuțiile pe care le îndeplinește și pregătirea fotbalistului pentru funcția pe care ocupă sunt secrete și nu au legătură cu activitatea instituției. Deci, nu trebuie să ajungă în atenția vrâncenilor.

Aceasta deși personajul este funcționar public, angajat într-o instituție de stat, care contribuie, prin ceea ce face - sau cel puțin așa ar trebui - la bunul mers al acesteia.



Activistă de partid plantată în organigrama DSP

Iar cazul nu este singular. Un răspuns similar l-am primit de la Direcția de Sănătate Publică, condusă de Cătălin Bughez, despre care se spune că ar fi iubitul Anei Maria Dimitriu, viceprimărița promovată de Ion Ștefan Grindă.


Aici, lucrează, de aproximativ un an, Alexandra Mazilu, membru al PNL, o duduie apropiată de Ion Ștefan. Manichiuristă de profesie, angajată la un salon de coafură, aceasta s-a remarcat în campania electorală pentru alegerile locale, îndemând tinerii să voteze cu PNL. Ea a fost implicată activ în susținerea candidaților PNL, după cum o arată și postările de pe pagina sa de socializare.

„Nouă ca popor ne lipsește uneori spiritul civic, nu mergem la vot, nu punem umărul atunci cand vine vorba de a face ceva pentru comunitatea in care trăim. Puterea de schimbare sta in noi, noi suntem cei ce avem puterea de decizie în mâini atunci cand punem ștampila pe buletinul de vot”, spunea manichiurista în campania electorală, conform unui material publicitar distribuit de PNL.

Spiritul civic, la care făcea referire Alexandra Mazilu, se referee la alegerea lui Ion Ștefan – Grindă – pe care proprii colegi de partid, l-au acuzat de incompetență - ca primar la Focșani. Pentru Grindă n-a fost să fie, dar Alexandra Mazilu a avut parte, la fel ca și Mircea Lazăr, de o schimbare în catieră.




Fosta manichiuristă a fost angajată la DSP Vrancea, în urmă cu un an, ca referent. Anunțul de concurs nu solicita nici pregătire de specialitate sau vreo cerință legată de funcția pe care avea să o îndeplinească, în domeniul sanitar.

A fost suficientă doar diploma de bacalaureat, ceea ce o recomanda, pentru cel mult o poziție de om de serviciu.

Specialistă în lacuri de unghii, instructoare pentru asistente medicale


Cu toate acestea, după câteva luni la DSP, Alexandra Mazilu a ajuns să instruiască asistentele medicale și medicii în domeniul administrării vaccinului anti-COVID. O activitate pe care cadrele medicale o învață în ani lungi de școală. Dar, ca și în cazurile de mai sus, carnetul de partid a făcut minuni, transformând-o, peste noate, dintr-o specialistă în administrarea lacului de uchii, într-o instructoare pentru cadrele medicale implicate în campania de vaccinare.

Informația rezultă dintr-un proces-verbal prezentat de Monitorul de Vrancea, semnat de Alexandra Mazilu, care îi învață pe asistenții medicali o mulțime de proceduri între care, inoculare vaccin, proceduri diluție vaccin Pfizer, dozarea flaconului Pfizer conform instrucțiunilor de diluție, respectiv 6 doze/ flacon, monitorizarea și asistarea pacientului în cazul în care acesta manifestă simprome post-vaccinare, inclusiv acordarea primului ajutor și apelarea numărului de urgență 112, conform protocolului, respectarea lanțului de frig privind transportul și depozitarea vaccinuluim conform instrucțiunilor INSP și CNCAV etc.


Întrebări rămase fără răspuns

La fel ca și în cazul precedent, CV-ul apropiatei lui Ion Ștefan nu figurează pe site-ul DSP. Drept urmare, am dorit să aflăm de la conducerea instituției, recte de la directorul Cătălin Bunghez, ce atribuții are referentul Alexandra Mazilu și ce anume o recomandă să facă instrucție cu cadrele medicale. Am vrut să știm ce nivel de studii a absolvit, ce calificare deține și care a fost ultimul loc de muncă, conform CV oficial.

Solicitarea transmisă către DSP Vrancea a cuprins următoarele întrebări:

Când a fost angajată dna. Alexandra Mazilu în cadrul DSP Vrancea și pe ce post? Ce post ocupă în prezent?

Care sunt atribuțiile dna. Alexandra Mazilu în cadrul DSP Vrancea?

Ce nivel de studii a absolvit doamna Alexandra Mazilu, conform CV oficial (profesionale, liceale, universitare, post-universitare etc.)?

Ce calificare are dna. Alexandra Mazilu conform CV oficial?

Care a fost ultimul loc de muncă al dnei. Alexandra Mazilu, înainte de a fi încadrată la DSP, conform CV oficial?

Vă rog să îmi spuneți dacă dna. Alexandra Mazilu asigură instruirea cadrelor medicale implicate în campania de vaccinare anti-COVID, la nivelul județului Vrancea?

Vă rog să îmi precizați ce calificare (studii de specialitate – absolvite cu diploma, cursuri de formare profesională etc.) are dna. Alexandra Mazilu care îi permite să asigure instruirea cadrelor medicale implicate în campania de vaccinare anti-COVID? Vă rog să îmi precizați numele formatorului și data la care dna. Alexandra Mazilu a absolvit aceste cursuri, conform diplomei/atestat.

Ce ascunde DSP Vrancea

La fel ca și în cazul profesorului Mircea Lazăr, DSP a refuzat să dea răspunsul la întrebări, subliniind că acestea sunt secrete. Oficial, ni s-a spus că informațiile solicitate nu sunt publice pentru că ar fi protejate de GDPR. Aceasta chiar dacă, așa cum arătam, mai sus, Alexandra Mazilu se ocupă de instruirea asistenților implicați în campania de vaccinare.

„Vă aducem la cunoștință faptul că informațiile solicitate de dumneavoastră nu fac parte din categoria informațiile de interes public pe care să vi le putem oferi având în vedere că solicitați o serie de date cu caracter personal, date protejate de GDPR”, se arată în răspunsul transmis de DSP.



Concluziile 

Așa cum arătam mai sus, situația de la Vrancea seamănă destul de mult cu cea de la Apele Române, unde o chelneriță a fost tranferată pe un post de inginer, după ce a fost angajată câteva zile într-o primărie. În acest caz, DNA a început o anchetă penală.

Șase persoane sunt anchetate, fiind acuzate de abuz în serviciu, obținere de foloase necuvenite și complicitate la abuz în serviciu.

Procurorii au dispus începerea urmării penale față de primarul comunei care a angajat-o pe chelneriță, a viceprimarului, cu atribuții de primar la data faptei și a secretarului general al primăriei, pe care îi acuză de abuz în serviciu. Totodată, a fost demarată urmărirea penală pentru abuz în serviciu împotriva directorului Administrației Bazinale de Apă (A.B.A) „Prut-Bârlad”, Petru Avram.

Fosta chelneriță, Simona Elena Iancu, angajată pe un post de inginer la Apele Române, este acuzată de complicitate la abuz în serviciu.


Cazul chelneriței de la Apele Române

O tânără care a lucrat ca ospătăriţă, apoi, pe rând, manager de cafenea, manichiuristă şi, vreme de trei zile, a fost angajată la Primăria Vatra Moldoviţei a fost angajată pe post de inginer la Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad. Cazul a ieșit la suprafață după ce un inginer din cadrul instituției a reclamat că tânăra a fost angajată fără concurs și că nu avea niciun fel de experiență în gestionarea inundațiilor.

„Faptele descrise ar fi determinat obținerea de foloase necuvenite de către fosta chelneriță, constând în remunerațiile și alte drepturi salariale încasate în cadrul ABA «Prut-Bârlad», pe perioada detașării și, respectiv a prelungirii acesteia, sume ce se constituie ca prejudiciu în dauna ABA «Prut-Bârlad» Iași.

De asemenea, ar fi fost vătămate interesele legale ale Primăriei Vatra Moldoviței constând în faptul că scopul funcțiilor pentru care cei doi au fost angajați nu a fost îndeplinit și, în plus, posturile nu au mai fost ocupate de alte persoane, din cauză că vacantarea lor a fost suspendată”, au arătat procurorii care au instrumentat cazul.  

 

 

 

 

 

 


Penibilități de weekend

 În ziua egalității de șanse, fetili s-au strâns la grindă. Vorba cântecului: „Azi mi-am pus oglinda-n grindă”. 

Pentru doamne nu a mai fost loc la masă, că ele erau ocupate să le prepare cafeaua și să tragă fetili în poză pentru eternitate. Că peste patru ani o să cam bântuie vântul prin biroul ăla.  


Și ca să n-o lăsăm doar așa,  imaginea de mai sus seamănă izbitor de mult cu o alta, mai veche în care niște alte personaje se întâlneau să discute proiectele țării. 

Și pe unii și pe alții îi unește dragostea pentru ciolan. Singurele diferențe sunt date de nivelul coeficientului de de inteligență din cele două încăperi și unghiul din care au fost făcute fotografiile. 



În numele poporului feibucist. Curs de guvernare în 3, 4 sau 5 postări pe zi

 

Într-o postare pe Facebook - spațiul în care se desfășoară cam 99,9% din activitatea primarilor, a președintelui de consiliu județean, secretarilor de stat, șefilor de agenții, a consilierilor și a parlamentarilor PNL – primarul din Soveja anunță începerea lucrărilor la drumul Lepșa – Soveja.

Ca în povestea cu Petrică și lupul, primarul Ionuț Filimon anunță pentru a treia oară începerea acestor lucrări.

Prima oară a făcut-o – unde altundeva – într-o postare pe Facebook, pe 14 septembrie anul trecut. A doua oară a făcut-o – în același spațiu virtual – deputatul grindă. Acesta anunța ca dată de începere a lucrărilor luna noiembrie 2020.

Și ca să generalizăm, cam același lucru se întâmplă cu marile investiții promise de liberali în Vrancea și, în general cu toată guvernarea.

De exemplu, orice bășină, pe care o trage, în Ministerul Transporturilor, funcționarul desemnat să se ocupe de Autostrada București – Suceava, este prezentată pe Facebook, la Focșani, de grindă și tovarășii săi, drept un pas important în derularea investiției.

Lucrurile merg perfect pe Facebook căci, știm cu toții, lumea virtuală nu are limite, iar imaginația nici atât. Mai greu este în realitatea reală, dacă-nțelegi ce vreau să zic, aia în care circulăm cu mașina, ne uităm cum crește euro și ne calculă, îngrijorați, banii pentru factura la internet.

 

 




Răzbunarea, arma liberalului. Supărarea blondelor pe poliția locală Focșani



Cu aceeași claritate de cristal cu care, într-un triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală pătratul ipotenuzei, propunerea grupului PNL din Consiliul Local Focșani de a desființa Poliția locală este un răspuns la decizia primarului Cristi Misăilă de a-i retrage atribuțiile de viceprimar Anei Maria Dimitriu. 

Ținta vizată este ginerele primarului, Dorian Alecsandrescu, cel care conduce Poliția Locală. Și cum liberalii nu pot să-l demită direct pe Dorian Alecsandrescu, pentru că și-a câștigat postul la concurs, grupul PNL din Consiliul Local propune desființarea instituției cu totul.

Nu m-ar mira, dacă această manevră nu le va reuși, ca pasul următor să fie desființarea Direcției de Asistență Socială, unde lucrează fiica vitregă a primarului Misăilă. Și asta din același motiv, pentru că și ea, fiica, și-a câștiga postul prin concurs. 

Incapabili să gândească o strategie prin care să-l aducă pe Cristi Misăilă la sentimente mai bune în relația cu ei, liberalii recurg la metode primitive. Dau cu bâta, acolo unde ar trebui să acționeze cu inteligență. Dar, de unde nu este...

Se vede lipsa unui cap limpede care să coordoneze grupul PNL din Consiliul Local

Inițiativa de desființare a poliției locale,

face parte din aberațiile propuse de PNL în Consiliul Local Focșani precum cea de împărțire a fondului de rezervă al Municipalității, în valoare de 6 milioane de lei, doamnelor și domnișoarelor din Focșani, cu prilejul zilei de 8 martie.

La fel ca și inițiativa cu pricina, propunerea de desființare a poliției locale este ilogică și, mai ales, lipsită de o justificare coerentă. Pe cale de consecință, va genera haos la nivelul Municipalității și va da prilejul unui nou scandal între primar și PNL. 

Despre viitorul scandal, pun pariu că-l va aduce pe Cristi Misăilă mult mai aproape de câștigarea celui de-al treilea mandat de primar. Despre haosul pe care grupul PNL l-a generat și îl generează în Consiliul Local Focșani, de la preluarea mandatului, și despre cauzele acestuia, voi vorbi într-un alt material. Necesită o atenție specială.

Ca să n-o mai lungim mult

Desființarea Poliției Locale Focșani este o stupizenie.

Nu sunt un apărător al acestei instituții. Sunt de acord că angajații săi dau dovadă de aroganță în relația cu focșănenii, comit o mulțime de abuzuri „la ordin” ori închid ochii când anumite persoane încalcă legea, din obediență.  

Pe de de altă parte, consider că poliția locală are locul și rostul ei la nivelul Municipalității. De aceea trebuie reformată în scopul îmbunătățirii activității și pentru a servi mai bine nevoilor cetățenilor.

Dar, cu toate că au majoritate în Consiliul Local, celor din PNL Focșani le lipsește inteligența și competența pentru a genera reforme și inițiative în interesul focșănenilor. Și, mai grav, în toată această poveste, liberalilor focșăneni (nu doar consilierilor locali) le lipsește un lider, un om cu capul pe umeri, un politician care să gândească.

Post Scriptum

Nu am pomenit despre cei doi consilieri locali ai USR – PLUS deoarece ei au ales să nu conteze. Din păcate. Ca și la Prefectură, ori la Consiliul Județean, deși ar fi putut să joace un rol important și să facă diferența, USR-PLUS preferă să joace rolul decorațiunii agățate la reverul PNL local.